-.-

Te gandesti ca anii pe care-i implinesti sunt clapele unui pian. Cum treci la o alta varsta, auzi alt sunet. Sunetul ala te invata cum sa treci prin problemele care-ti apar in viata, cum sa respecti lumea si sa nu crezi in aparente. Si speri sa nu ai niciun reget cand ajungi la ultima clapa...

(=

Uitasem cat de bine e cand primesti un zambet inapoi. Dar azi mi-am reamintit. M-am trezit foarte bine dispusa. Cum asteptam in fata facultatii sa inceapa cursurile, ma uitam la toti oamenii care trec de facultate si nu intra in ea. Ma gandeam ca intr-o zi o sa fiu si eu printre acei oameni. Daaar sa nu deviez de la subiect. La un moment dat au trecut trei artisti prin fata facultatii si i-am zambit unuia si am primit zambetul inapoi. Al doilea om care mi-a zambit inapoi l-am vazut in drum spre Fire. Sentimentul pe care il ai cand iti zambeste cineva nu se poate descrie...cea mai buna modalitate de a afla e sa incerci si tu. E ca atunci cand esti asa de fericit incat iti vine sa dansezi si sa canti pe strada...sau cand asculti o melodie care-ti aminteste cele mai frumoase momente pe care le-ai avut pana atunci si ti se face pielea de gaina. Cand iti dai seama ca cineva se gandeste la tine si acel cineva e persoana la care te astepti cel mai putin. Sau cand stai intins in parc pe iarba si simti cum te incalzeste soarele. As vrea sa se repete zilele si sa fie toate la fel de frumoase ca ziua de azi.

Dor de...

zilele de 'chin' din Retezat de asta vara. Cand timp de o saptamana a trebuit sa ma trezesc la ora 6 pentru ca la ora 7 cortul trebuia sa fie gata strans, la fel si bagajele. Ce mancam oare in fiecare zi? Pita (cum zicea acel cersetor de la gara) si bineinteles pate. Repet....mancam pita, pate, pita, pate, pita, pate. De ce? Pentru ca mancarea la cabana Buta era prea scumpa pentru buzunarele noastre nu prea adanci.Am avut noroc ca ne-am imprietenit cu niste cehi care au fost darnici sa imparta slibovita cu noi. Dupa ce beam acea palinca specifica lor, puteam sa stam cate ore vroiam in afara cortului, fara sacul de dormit pe noi pentru ca nu ne mai era frig. Bineinteles, copil destept ce sunt am reusit sa ma pierd de restul grupului la un moment dat. Noroc ca am gasit drumul corect si nu m-au mancat ursii. :)) Ultima zi a avut 2 parti bune si una proastaaa. Am ajuns la o gazda unde am mancat mancare gatita, nu pate. Seara am stat frumos la foc, am avut chiar si bancute in jurul focului dar cum mereu trebuie sa mearga ceva prost, numai unul dintre noi mai avea tigari si am tras de pachetul ala toata noaptea. Nu o sa uit cat de rau m-am simtit acasa, in prima zi cand m-am trezit la 12 si ma sufocam de caldura si nu trebuia sa strang cortul ca pe urma sa plec in alta drumetie...