La poesie est dans la rue

La poesie est dans la rue...sau cel putin asta cred eu. Adevarata poezie o gasesti in strada, in ochii fiecarui grabit, in zambetul fiecarui copil, in libertatea dintre aripile pescarusilor. Si cu toatea astea, din cand in cand, citesc poezie si tot din cand in cand gasesc unele care imi plac foarte mult. Poezia asta de mai jos o las aici ca sa nu o pierd si sa pot sa o citesc cand vreau: "This is what I know: There’s a forest growing inside of me and each leaf trembles with song. You are the prettiest face that has ever broken into a smile for me. When our eyes meet, I earthquake. I’m convinced that all rivers are silent eulogies carrying secrets to their graves. My veins are tiny rivers. You are the sea. I swear to always remember your face the way the ocean remembers the moon. Darling, I am possessed by your light. God, I am possessed by your lips and every story they hold in-between." — Pavana

☀z☀r⛺

Prima dimineata? Nici n-am iesit bine din cort ca mi-au zambit trei persoane care au trecut pe langa mine. Uitandu-ma dezorientata printre puchini, ma gandeam ca am moaca amuzanta si d-aia imi zambesc. Mai tarziu aveam sa aflu ca Ozorienii sunt ca thailandezii si iti zambesc sincer si fara un motiv anume. Toti adultii se transforma in copii si arunca unii-n altii cu pete fosforescente. Onduleurile de pe mainile mele se transforma in valuri care hranesc cu bucurie multimea din jurul meu. Vad un grup de sase italieni care se imbratiseaza si fug si ma alatur si eu. Cand doi dintre ei isi dau seama de prezenta mea, imi zambesc din toate puterile lor si ma strang si mai tare (multa, multa energie buuuna!). Toti adultii se transforma in copii si danseaza sub apa aruncata de pompieri. Vad curcubee sarind in toate partile. Lumina reflectoarelor de la cantina se intinde atat de lung pe cer ca se termina in Calea Lactee. Un Ozorian se bucura de pana lui de paun (noua) de parca ar fi cel mai frumos lucru de pe planeta asta. Stropesc lumea cu pistolul si primesc la schimb zambete si multumiri. Din cand in cand imi fac curaj si ii stropesc si pe cei care au pistol la randul lor si ma alearga si ma uda din cap pana-n picioare. Mi-am deschis sufletul dansand pe electro-orientala la chill si un pusti blond cu ochii albastri mi-a zis ca sunt cea mai frumoasa fata pe care a vazut-o si mi-a dat un pupic puternic pe obraz. Ninge cu curcubeu in proiectorul palariei inflorate. Si cand ridic privirea catre cer, cad picaturi de stele care ma pupa pe fata. Tot in dreptul palariei inflorate in alta seara, erau trei oameni care tineau cu capul cel mai mare balon albastru pe care l-am vazut vreodata. M-am apropiat ca sa imi dau seama ce e si cand m-au vazut mi l-au pasat. L-am tinut putin pe cap, peste gluga mea de urs polar, dupa care l-am dat si eu mai departe. La Psy au impodobit bradul de Craciun si cadourile sunt elfii energizati care se balangane de pe un picior pe altul, fiecare cu jucaria lui luminata cat mai colorat. In drum spre Jagermeister, stelele s-au prelins in padure si s-au amestecat cu licurici, formand un alt moment de bucurie pura. Cand eram in labirintul de porumb am auzit un nechezat masculin la care am raspuns din toate puterile. Individul mi-a zis szeretlek (te iubesc) de atat de multe ori, pana m-am indepartat si nu ii mai auzeam vocea (dar el probabil zicea in continuare). Pe drumul dintre camping si festival m-am intersectat cu o pisicuta care torcea foarte tare si i-am raspuns la tors. In alta seara am trecut pe langa o gasca mare unde fiecare persoana imita alt animal. Libelule mov se strecoara printre sunetele de varcolaci ce se aud cu ecou peste dealuri. Am ras in cort atat de mult, incat am ajuns sa rad ca nu ma mai puteam opri din ras.

Zen

Cerul geme prin stele de bucurie atunci cand e senin. Cand bate vantul, florile danseaza. Daca te iubesti si-ti asculti sufletul, corpul ajunge sa se miste natural si simti cum vin valuri de aer pe umeri si pe fata. Dupa ce te trezesti din vis, toata lumea se imbratiseaza, cu zambetul pana la luna. Dupa ce luna se ascunde de tine si ii ia soarele locul, iti dai seama ca te-ai intors in Bucuresti, la indiferenta, aglomeratie, sufocare. Aici lumea trece pe langa copaci si nu se uita nici macar o data in sus la frunzele lor...ca sa nu mai zic de atinsul firelor de iarba. Atunci cand lipseste contopirea cu natura, oamenii se concetreaza pe stres, pesimism si rautate. Daca iubim ce ne inconjoara, se intoarce...si cand se intoarce te face sa levitezi prin puritate.

Stare de briză

Așa cum există animale frumoase prin urâțenia lor Așa cum simt că se duce pulsul în palme când stau trântită la soare Așa cum se mărește soarele când mă îndrept spre suprafața mării Așa cum viața e frumoasă.

Primavara

In fiecare primavara simt nevoia sa ma tund. Azi mi-am dat seama ca nu ar trebui sa fie vorba de primavara sau de tunsoare. In fiecare luna care trece, trebuie sa fim versiunea mai buna lunii precedente. Sa ne descoperim din ce in ce mai mult. Cu cat te cunosti mai bine, cu atat te intelegi mai bine. Si ca sa ma cunosc pe mine din ce in ce mai bine, am inceput sa imi pun deadlineuri. Pentru unii nu inseamna nimic deadlineurile. Pentru mine inseamna mult daca nu pot sa imi tin cuvantul nici macar fata de mine. Asa ca atunci cand ma trezesc ma bucur ca suna alarma, ca e dimineata si nu imi doresc sa treaca ziua repede, ci dimpotriva. Mi-ar placea ca fiecare zi sa treaca in slow motion, asa cum se scurge mierea din lingurita. Dar timpul se scurge in voia lui si incerc sa incep si sa termin ziua numai cu ganduri bune ca sa ma faca sa fiu a doua zi si mai vesela.

Home is where your heart beats

Cand suntem mici, suntem invatati ca acasa este locul unde stai cu familia, unde mananci, unde dormi in fiecare zi. Cu timpul am invatat sa cred ca acasa este locul unde te simti fericit 24/24, unde zambesti fara motiv si unde ti se zambeste inapoi fara motiv. Astfel ai parte de o fericire continua si de o viata sanatoasa. Pentru mine acel loc este Thailanda. Desi am stat acolo doar doua saptamani, m-am atasat foarte tare de oamenii calzi si de locurile insorite. Acum stiu ca acasa este acolo unde vrei sa te trezesti in fiecare zi si unde dorintele-ti adorm pe buze sub cel mai instelat cer. Desi sunt o persoana creativa si iubitoare de arta, consider ca cea mai frumoasa forma de arta este aceea care te face sa te cunosti pe tine. Cu fiecare zambet primit inapoi simtindu-te din ce in ce mai bine, la nesfarsit. Asa ca stiu ca scopul meu final este sa ma mut acasa, pe o insula, sa am afacerea mea de bunaglowuri si eventual un chiosc cu fructe exotice. E greu dar nimic nu e imposibil si o sa fac tot ce imi sta in putinta ca sa dobandesc zambetul thailandez la infinit. Mi-e dor sa mananc lapte de cocos cu felii de banane, shake de lapte cu nutella si banane si nu in ultimul rand sa-mi sclipeasca oceanul in fata, sub umbra palmierilor si cu picioarele in cel mai fin nisip. Mi-e dor de fericire aia care parca parea infinita... https://www.youtube.com/watch?v=PI6KHrPD4ks

-_-

Take me to a black and white place colored only by feelings.